Creierul
acest planetarium care copiază universul pentru mine
și mi-l oferă - buchet de sinapse înstelate -
în glastra minusculă a craniului
nu-mi dă prea des prilejul să mă gândesc la el
să-i admir poziționarea solară
în centrul constelației ființei mele
pe care o etalează pe firmament
efemer cu părțile ei vizibile
veșnic cu cele tainice
îmi dă bătăi de cap
cum inima îmi dă bătăi de piept
pe care nu prea le-am ascultat
dar care azi sunt mai limpezi ca niciodată
pentru că bat în tandem
semn că a venit vremea să mă trezesc
Anca Tănase din Brașov a spus, și-i mulțumesc pentru... înțelegere: „ Asta nu-i trezire, e de-a dreptul iluminare!”
RăspundețiȘtergere