Hibernare

ruginiul strigăt al frunzelor din toamnă

dus de vânt nu va avea ecou

și se va stinge lacrimă pe geană

înecând privirea ce ar zbura din nou 

zările s-or strânge în gratii de-ntuneric

pasărea visării va sângera-n apus

tot ce-a fost aievea va bântui himeric

gândul de pe urmă va licări răpus

gerul alb va amorți gemând

curgerea de clipe-n așteptare

și se vor face falii în pământ

prin granițele ce au fost hotare

se va stinge lacrima pe geană

înecând privirea ce ar zbura din nou 

ruginiul strigăt al frunzelor din toamnă

dus de vânt nu va avea ecou