pendulânde zile și nopți de-anotimpuri
respiră haotice clipe în mine
mă traversează-n frisoane prin riduri
îmi dau stări de rău și de bine
de urâte sau splendide mărgele în șiruri
când n-oi mai putea să le țin reunite
să le dau sens, înțeles și mirare
s-or destrăma în neant neștiute
nu-mi vor mai da consolanta iertare
se vor pierde toate în zări centrifuge
iar eu centripet cădea-voi din stare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu