photo Tatyana Markovtsev
când a reușit să se dezbrace de nori
soarele iar a desprins din mine o umbră
o pată transparentă peste frunze culori
piatra nelăsând-o în pământ să ajungă
mi-am oprit pașii să mă pătrund
de fulgerul ce-mi trecea din tălpi până-n creștet
dincolo de mine și de soare - în gând
umbra mă chema în al culorilor veșted
când soarele iese din ceață și fum
rupe din mine o coajă de umbră
amintindu-mi că timpul mi-e alături pe drum
după cum umbra e scurtă sau lungă
piatra nelăsând-o în pământ să ajungă
mi-am oprit pașii să mă pătrund
de fulgerul ce-mi trecea din tălpi până-n creștet
dincolo de mine și de soare - în gând
umbra mă chema în al culorilor veșted
când soarele iese din ceață și fum
rupe din mine o coajă de umbră
amintindu-mi că timpul mi-e alături pe drum
după cum umbra e scurtă sau lungă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu