vineri, 17 februarie 2012

Etcetera


Ne-mbie cele coapte-n orice toamnă
și-s dulci și acre și amare toate
M-am copt și eu sub palidă lumină
din pomul vieții voi cădea-n genunchi
apoi în moarte
 
În jurul meu se-nvârt atîtea șoapte
de griji, de îndoieli ori disperare
că iarna va veni ne-ndurătoare
și-n alb va tăinui metamorfoza
prin care viața-și va alege continuarea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu