Mi-ai scos sufletul dintr-un căpăstru
să-l redai libertății și vieții
cum unei păsări îi dai cer albastru
sau cum redai un vis dimineții
colivia mi-e haină de stradă
iar diminețile-mi sunt de coșmar
libertatea mi-o cânt în baladă
și viața mi-o beau amară-n pahar
mă scoți la lumină și-mi vine să zbor
și-aș zbura-n dimineți siderale
dac-alături mi-ai fi reperul din nor
o pală de vânt o rază din soare
m-ai scoate din iarnă în primăvară
ți-aș pune pe buze rouă să sorbi
e ultimul vis ce n-o să-mi dispară
e-o poză-n retina ochilor orbi
Cuvintele sunt de prisos....O pagina care incanta sufletul!
RăspundețiȘtergere...Mi-ai scos sufletul dintr-un căpăstru
să-l redai libertății și vieții...