joi, 16 februarie 2012

Să știi


Aș vrea să știi că nu-mi ești amăgire,
că ochii uneori mă mai înșeală,
iar când îți scriu cu lacrimi de cerneală
pătez hârtia toată de iubire.

Aș vrea să știi că nu-mi ești o povară,
ci-mi ești povara pe care n-o mai am,
icoana care tainic în suflet o purtam,
pasărea zburând din iarnă către vară.

Aș vrea să știi că nu-mi ești înălțare,
pe geamul tău privirea mi-o urcam,
dar era mat, alunecos și iar cădeam
cu fața-n sus, cu ochii drept în soare.

Aș vrea să știi că nu îmi ești vitală,
ești doar viața pe care am nutrit-o
strigându-te neîncetat: iubito!
plouă, nu am flori, am numai o petală...

Aș vrea să știi că nu-mi ești supărare,
ești numai partea care îmi lipsește,
emisfera care nu mă mai gândește,
brațul ce-mi rămâne după amputare.

5 comentarii:

  1. Ce declaraţie frumoasă de dragoste!...

    RăspundețiȘtergere
  2. As vrea sa stii ca tot imi doresc
    e sa fiu floarea din buzunarul de la piept
    acum si maine si mereu...

    As vrea sa stii ...

    RăspundețiȘtergere
  3. suflet frumos ,ca o armonie.........

    RăspundețiȘtergere
  4. As posta aici un cantec asortat... dar nu stiu cum sa fac ...
    Cantecul ar spune...eu nu am cuvinte!

    RăspundețiȘtergere