luni, 6 februarie 2012

Tăcerea misterelor Egiptului


Egiptul antic oferă azi o fabuloasă panoramă de monumente, imagini și texte inedite care ne fac să imaginăm dincolo de credibil o lume a misterelor cu ceremonii de noapte derulate în templul lui Osiris, după Herodot aflat la Sais, în Delta Nilului. Ultra-secrete atunci, manifestările de adorare numite mistere erau practicate de câțiva inițiaiți și erau destinate celor vii și celor morți cu garantarea accesului la viața eternă. Legenda spune că Osiris, zeu al vieții și al vegetației, a supraviețuit propriei morți (căci fusese ucis de fratele său Seth).

Unii cred și astăzi în asemenea mituri, alții nu au crezut niciodată în ele. Unii au crezut și au ajuns să nu mai creadă, alții cred după ce inițial nu au crezut. Materialul de față nu dezleagă misterele amintite, dar își propune să pună pe gânduri furnizând informații concrete, dovedite despre un vestigiu al acelor vremi: Piramida lui Keops, construită în secolul al XXVII-lea î.Hr., pe platoul de la Gizeh. Este ea o culme a arhitecturii inițiatice a Egiptului sau un mormânt construit spre slava unui rege-zeu? Pentru că, potrivit editorului John Taylor și astronomului Charles Piazzi Smith, trăitori în secolul al XIX-lea, piramida are la bază celebra cifră pi și nu mai celebrul număr de aur evocat după secole de Pitagora; are cele patru fațade orientate perfect spre cele patru puncte cardinale, iar culoarul principal se înscrie exact în unghiul pe care îl face Pământul cu Steaua Polară. Unii au dedus din toate astea că monumentul reprezintă un testament ezoteric al astronomilor și geometrilor egipteni. Cert este azi doar faptul că piramida nu are nici o legătură cu vreo forță supranaturală care să o fi inspirat. Derutant devine azi totul dacă acestor realități fizice le asociem următoarele spuse din „Cartea morților”: „Îmi recapăt funcția inimii, a mușchiului cardiac, a brațelor, a picioarelor, a gurii, a [tuturor] membrelor. Pot folosi ofrandele, apa, simt briza, văd fluxul, fluviul [...]. Mă ridic pe partea stângă și mă așez pe partea dreaptă; mă ridic pe partea dreaptă și mă așez pe partea stângă; mă așez, mă ridic, mă scutur de praf. Folosesc limba și buzele cu ușurință. Acela care studiază această carte poate ieși la lumina zilei, se poate plimba pe pământ printre cei vii și nu piere niciodată. Această cale s-a dovedit eficientă de milioane de ori” (după „Cartea morților”, Paris, Le Cerf, 1976).

Este Piramida lui Keops o culme a arhitecturii inițiatice a Egiptului antic sau doar un mormânt construit spre slava unui rege-zeu?

Un comentariu:

  1. Egiptul antic, o lume mereu fascinantă şi surprinzătoare :D Mulţumim, Mihai!

    RăspundețiȘtergere