miercuri, 7 martie 2012

Timp

Sunt ore lungi ce-şi clatină secunda
în inerţia de argint din clopot.

Ore pe-un cadran ce-şi poartă mersul
în cerc vicios şi candenţat, cu tropot.

Ore ce se-ajung mereu din urmă,
aceleaşi ore ce n-au mai fost vreodat;

Ore de rutină, inegale,
ce tot lovesc mărunt şi disperat.
   
Ore de adio și de legământ;
ore de nimic și de total,

Ore de concret sau de pământ,
ore de neant și de ideal.

Ore-n meridiane înșirate
din cioburi de secunde incolore

Ore albe, ore-ntunecate,
atât de mute că devin sonore.

Ore care curg și ore ce băltesc
până se prefac în repetate ere;
   
Ore colțuroase ce rănesc
și ore ce învăluie în sfere;

Ore ce adorm și ore ce trezesc,
ore de târziu ori prea devreme...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu