luni, 23 iulie 2012

Un lac aș vrea să fiu


Trecut-a timpul meu
e-atâta de departe
în juru-mi amintiri răsuflă greu
mai toate sunt ciobite sau sunt sparte

Biografii pe care am vrut să le refac
din depărtări privesc cu chipul expirat
gravitează umbra ce am fost cândva
într-un trecut ce moare departe undeva

atâta timp și spațiu s-au irosit cu mine
m-au umplut cu vapori de viață în uimire
și-acum se risipesc în vânt de timp tomnatic
ieșind din trupu-mi slut și fantomatic
ce pare azi o afumată grotă
un învechit și negru horn de teracotă 

Când m-oi încarna 
dacă așa va fi
vreau să devin un lac adânc
ochi în lutul de la miazăzi
oază pe deșertul de pământ
oglindă pentru cer și nori de fum

adică tot ce-am fost și pân-acum

2 comentarii:

  1. o parere: un singur cuvant disoneaza, "romantat"!
    Ansamblul e foarte bun, exprima-descrie-transmite atmosfera generala de tristete asumata!

    o rugaminte: oferiti vizitatorului posibilitatea de a opri muzica sau de a da volumul mai mic!
    este un viol sonor! chiar daca asta vreti, priviti si de dincolo de ecran!

    Saptamana rodnica sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc, Vasile Dumitru, pentru atenție, pentru aprecieri, pentru observații.
    Problema fondului sonor: nu pot sau nu știu să-l controlez, la accesările mele, de exemplu, nu funcționează deloc.

    RăspundețiȘtergere

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg