duminică, 4 noiembrie 2012

Chiar dacă...


Chiar dacă mă vei ocoli,
te-oi aștepta sub nori sau soare:
mi-e dat acum a te iubi
și te iubesc cu-nverșunare.

Chiar dacă viața mi-o sfârșesc
și moartea-n mine o să vie,
mi-e dat mereu să te iubesc
ca vânt, în boarea de câmpie. 

Chiar dacă timp n-o să mai am
și voi intra în veșnicie,
în tot deșertul saharian
te voi iubi numai pe tine.

Și chiar dacă nu-mi vei mai fi
să îmi vorbești iar eu să tac,
iubirea mi-o voi istovi
în roșul florilor de mac.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu