miercuri, 7 noiembrie 2012

Poza ta


Am poza ta, dintr-un trecut anume,
e statică, cum orice poză este,
dar îmi spunea cu tine o poveste
și pân' mai ieri zâmbea și mă striga pe nume...

Acum e rece, nimic nu îmi mai spune,
nu mă ascultă atunci când îi vorbesc,
când o sărut ușor, ca pe-o minune
și-i plâng că-mi este dor și te iubesc...

Ți-ai luat din ea, probabil, amintirea,
cuvântul de iubire care m-a învolburat,
de-aceea i s-a stins așa privirea
și nu îi pasă când sunt îngândurat...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu