joi, 3 ianuarie 2013

Iubește-mă



Te rog, frumoaso, să ieși din poezie,
să-mi vii în brațe să te pot simți,
să te strâng la piept cu frenezie,
să te sărut și-n fine, să te pot iubi.

Te-am făurit acolo printre pajiști
tot alergând sub ploia de lumină
(am consultat atât de mulți artiști
să fii cum ești, zurlie și senină).

Te-am alcătuit și bună și frumoasă,
din metafore și rime te-am brodat,
dar niciodată nu te-am adus în casă,
inima bătând să-mi vezi ce-a așteptat.

Iubește-mă și tu venind din poezie,
citește-mi despre tine ce am spus,
scoate-mă râzând din vis și fantezie,
fă-mă să te simt, să simt că nu-s apus.

Recită-mi în șoaptă cum te-am pus în eres,
arată-mi o vreme că și tu mă iubești,
te-ntoarce apoi în floarea mea de vers
să te revăd în noapte cu aștrii cerești. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu