miercuri, 9 ianuarie 2013

Omul


timpul lent deșiră a vieții lungă haină
rânduri-rânduri istoriile se-aștern
se surpă și se-nalță întreaga lumii faimă
înconjurată tainic de un mister etern

pe malul existenței pe-o margine de lut
sunt încrustate drame-n nisip de efemer
din ceruri colb de clipe se lasă ne-ntrerupt
în aburi de căldură în tencuieli de ger 

reconstruiește timpul forme noi de viață
un univers de taină un cosmos de-ntrebări
inventând destine pe plaje de speranță 
din aștri pentru vise făcând somptuoase gări

acest tablou feeric de umbre și lumini
de spațiu-n expansiune de timp care tot trece
deși există astfel n-ar exista-n genuni
de n-ar fi Omul care îl simte îl percepe

Un comentariu: