miercuri, 27 februarie 2013

Curgere (1)


Din caier de gânduri am tors
un ghem nesfârși de cuvinte
le-am deșirat mai apoi vers cu vers
în labirintul existenței fierbinte

Din nori nestatornici de gânduri 
rătăciți pe tavanu-mi de suflet 
am plouat și am nins multe rânduri
în cuvinte de dor și regret

Din izvorul de gânduri din munte
am curs cuvinte până în vale
trecând peste pajiști cu ierburi mărunte
sau prăvălindu-mă-n adânc de cascade

Am năzuit să ajung pân la mare
să nu rămân într-o baltă inert
dar cum pământul crapă sub soare
cuvintele se prefac nisip în deșert

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu