întunericul luminii din tine
ura din iubirea ta
se rotesc cu aripi și gheare
peste inima mea
eu știu că-ntuneric și ură
în sufletul tău nu au loc
dar știu și că mama natură
din doi poli și-a făcut orice loc
răceala ce emană din tine
lumina o preface-ntuneric
iubirea și tot ce e bine
devin ură și rău periferic
inima mea e bolnavă
de vrei s-o rănești cu ceva
stoic va sta fără teamă
dacă tu-i ești sfârșitul cumva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu