când nu pot trăi fără tine
lipsit de aerul tău
revin să respir unde-i bine
departe de smog și de rău
dar nu stau mult lângă tine
să nu îți leg zborul înalt
să cazi din a ta înălțime
în banalul meu să te scald
cu tine așa de departe
găsesc și am perspectivă
ies din coperți fără carte
întunericu-l sparg în lumină
stau cât să fumăm o țigară
sau un vis să dansăm împreună
cât stă un tren într-o gară
cât e o noapte clară cu lună
ce bine că ești tot acolo
aici e numai tristețe
mă lasă să trec și dincolo
din tine să iau iar noblețe
și nu revin ca să stau
mă-ntorc la anii ce-i am
o gură de aer să-mi iau
din tinerețea ce nu o mai am
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu