luni, 4 martie 2013

Izolat


Sunt atâta de singur
că nici eu cu mine nu sunt 
tăcerea moare-n tăcere
universul se pierde-n afund

Nu sunt un singur întreg
sunt fărâmă din singurul Unu
aproape zeroul pe care îl neg
aproximare ce-o-ncearcă nebunu' 

Sunt electron social izolat 
din orbita materiei căzut
rătăcind ca un fiu exilat
cu sarcina sa centrifug abătut

Găuri negre mă cheamă-n abis
sorii cu raze de foc mă tot țin
răstignit în coșmarul din vis
mă plouă cu tristeți de pelin

Corbi de timp singurătea-mi mănâncă
în stoluri un nimb din decenii mi-au pus
suspendat în solitudinea cea mai adâncă
sunt Unu dar nici un unu întreg măcar nu-s 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu