vineri, 28 iunie 2013

Eul din oglindă


când mă gândesc 
și mă gândesc mereu mai des 
la rostul ce-l avut-a viața mea
ajung la mine însumi să privesc
asemenea cu ochii pieta

zac cu mine-n brațe împietrit
și nu știu dacă-s eu cu-adevărat
dacă-s resemnat și mulțumit
sau mă regret
îmi este dor și-s disperat

știu tot și știu nimica despre mine
îmi sunt prieten dar mi-s și străin
sunt propria-mi uitare ș-amintire
am ambalajul gol sau mi-este plin

unde-i anima care m-animă
voința care-atâta m-a voit
durerea și plăcerea-n inimă
zvâcnind nevoia de-a iubi și-a fi iubit

a fost visare toată viața oare
fost-au trăiri visele trezite
m-a rotit pământul după soare
adevărate-s cele auzite și privite

am căutat ceva anume-n lume
eu am fost cel căutat damnat
fost-au serioase sau doar glume
trăirile pe care le-am urmat 

mă gândesc mereu mai des 
la rostul ce poate l-aș avea
și mă privesc pe mine tot mai șters
asemenea cu ochii pieta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg