ți-am luat din ochi privirea
și s-a făcut că-i seară
ți-am survolat un gând
să mi se facă vară
ți-am desenat tristețea
trezindu-mă plângând
peste jar de dor
iubire fumegând
te desenez pe-o coală
albă de-amintiri
mă-ntrevăd pierdut la tine în
priviri
căutându-ți gândul
la seara dintr-o vară
când ți-am băut tristețea
din sânul tău comoară
este clipa ce-o voi purta în taină
peste altă toamnă și peste altă
iarnă
păstrând-o acoladă-n amintirea
în care te țin pe tine și iubirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu