sâmbătă, 14 septembrie 2013

Ultima toamnă


vine frig de dincolo de mine
și vântul tremură prin crengi de amintiri
știu că parcă ieri era mai bine
azi plouă lacrimi reci tot cerul din priviri 

ca și o pasăre sufletul îmi zboară
prin colivia pieptului meu strâmt
fulgi de dor se smulg doar ca să doară
se pierd în toamna ultimului gând 

septembrie, octombrie, noiembrie
par fiecare ani fără sfârșit
oricare bun să văd cum se deschide
a cerului fereastră către infinit

șoaptă ultimă pe nesimțite
aștept un vânt prielnic să pornesc
aleatorul zbor lipsit de ținte
prin văzduhul celor ce iubesc

                                                                              Prin amabilitatea pictorului Mihai Olteanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg