Din toate dragostele care mi-au
dat sau mi-au tăiat din aripi,
din cuvintele acelea care mi-au
spart muțenia în silabe,
din anotimpurile care m-au înzestrat
cu frig și rece,
cu bine-rău, frumos-urât ori cu
minciună și-adevăr
o să-mi fac un scurt compendiu cu
amintiri de neuitat,
o schiță de portret cu care aș
vrea să fiu îmbălsămat,
astfel ca lumea viitoare de m-o
găsi ca artefact
(printr-o minune, întâmplare sau
cine știe cărui fapt)
să îmi disece vechi uitări din
care ar fi să mai țâșnească
dragostele care mi-au dat sau
mi-au tăiat din aripi,
toate cuvintele acelea care mi-au
spart muțenia-n silabe,
anotimpurile care m-au înzestrat
cu frig și rece,
cu bine-rău, frumos-urât ori cu
minciună și-adevăr
ce-au putrezit să re-nflorească,
au dispărut să dăinuiască.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu