vineri, 25 octombrie 2013

Somnul (1)


ca o maree somnul mă inundă
atras magnetic de un vag mister
memoria, gândul, lumina le suspendă
mă ia în lumea sa - atemporal pastel

plutesc în transă prin voaluri și visări
mă minunez sau mă-nfior de toate
sunt eu trecând prin misterioase gări
nepământene stări codificate  

mă scald firesc în dor de metafizic
imaterial mi-e trupul ori poartă alte haine
 legi ce le respect într-un mod mecanic
par fără sens și totuși nu îmi sunt străine

mareea de somn se trece, se retrage
mă lasă iar în lumea ce-abia m-a înecat
întrebări mă pendulează, nu mă lasă-n pace
sunt cel ce m-am trezit sau cel ce m-am visat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg