se sting culorile prin zări îndepărtateîn coada ochiului stă pânda pădurilor de umbreși nu sunt gene sau sprâncene rimelatesunt necuvinte verticale sumbrecoroanele de arbori cerul îl foșnescperspectiva se ghemuiește-n puncte puncte punctealbul și lumina mări de negru trecsilabele sunt zburătoare frunzese-articulează doar icnete și scâncete și plânsetaripi decolate din respirări de vântși zboară peste lume lungi stoluri de regretduhuri liberate din urme de cuvântneculori de negru cu neculori de albintuite găuri în univers fierbinteinsomnii desprinse din infinit șirageșuează gânduri pe maluri de cuvinteneculori de noapte și neculori de zidin clepsidre curg râuri lungi de timpinserând dileme printre fanteziifiligrane-n logos cu străluciri de-argint
joi, 21 noiembrie 2013
Se sting culorile
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu