Ce destin cu întâmplarea mea
de-a mă trezi mergând pe un traseu
cu vreme bună și cu vreme rea!
Eu și Universul în tandem!
Ce aventură despre care-mi amintesc
că a-nceput frumos într-un eden
și-a devenit infernul pământesc!
Îmi pare că întâi și-ntâi am fost Adam,
fecior frumos și binecuvântat,
cu Eva și cu mărul Ionatan
din care amândoi ne-am înfruptat.
Mi-e dor și-acum de-acea copilărie.
Un câmp de amintiri cu pete de uitare,
Un câmp de amintiri cu pete de uitare,
un veritabil curs de antropologie
și un fișier întreg cu semne de-ntrebare.
Iar sfârșitul ăsta nu e chiar sfârșit,
el este un capitol care se încheie.
Multiplicat în alții înc-o să exist
purtând în vârf de torță câte o idee.
și un fișier întreg cu semne de-ntrebare.
Iar sfârșitul ăsta nu e chiar sfârșit,
el este un capitol care se încheie.
Multiplicat în alții înc-o să exist
purtând în vârf de torță câte o idee.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu