mi-e trupul plin de cicatricile
amintirii
aici pe umeri
asimetrice
sunt umbrele părului tău
pe frunte am riduri de frământări
pe șolduri port
atingeri repetate de șolduri
amintind de ciocnirea alăturărilor
când îmi purtai mâinile
prin cute de relief și plăcere
punându-mi lentile de miop
să te pot citi și scrie în detalii
acoperindu-ți misterul
cu sărutări și suspine
micșorându-te să-mi încapi la
piept
să-mi amâni infarctul
să-l împingi cât mai departe
de tine
de noi
..frumoase scrieri..multumesc!
RăspundețiȘtergere