joi, 18 septembrie 2014

Speranțe deșarte


ar trebui să merg mai departe spre mâine
din mâine în mâine tot mai departe
pe cărarea de timp cu furci caudine
spre zarea din față cu speranțe deșarte

mi-e tot mai departe orizontu-n privire
cu cât mă apropii mi-e tot mai departe
ispite în cale sunt tot mai puține
în zarea din față cu speranțe deșarte

presimt că-n curând tot trenul de clipe
va face o haltă-n deșert destul de curând
și-atunci istovit coborâ-voi în fine
pe treptele care mă duc în pământ

și trenul va merge din nou înainte 
către zarea din față ce-i tot mai departe
eu voi lua ultima  cină cu vin și cu pâine
adormind învelit în speranțe deșarte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu