mereu mi-am dorit un zbor al meu
pe cer
printre culorile în care lumina se
sparge
în ochi desenându-mi frânturi de
mister
din norii care mi-ar curge prin
sânge
cum nu mi-a fost dat să zbor către
cer
cât pământul de brazda-i mă
strânge
mi-am legat mintea în vise c-un
înger
să simt cer pogorât că m-atinge
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu