miercuri, 29 octombrie 2014

Stoluri


stoluri de clipe mă invadează sezonier
albe și negre au făcut cuiburi în mine
și-au lăsat dâre circulare pe cer
unele au gheare de secunde concrete
ochii lor mă străpung din depărtări
altele sunt de vis vaporoase exotice
pe aripi mă poartă peste extatice vremi
să-mi văd de sus cascada de sânge
relieful cu muntele vrăjit
mai încolo al cincelea munte 
și răscrucea de vânturi
dar văd și florile răului
crinul din vale
și numele trandafirului
citadela
mizerabilii
în mijloc de labirint parcă-s eu
idiotul
mereu în război și pace
în agonie și extaz
întrebându-mă pentru cine bat clopotele dincolo de zare
și ce mai cobește corbul pe pervazul nopții
peste corola de minuni a lumii
atât de stingheră în tot infernul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu