Dali
de ce atâtea adevăruri mint
iar minciunile rostesc adevăruri
de ce atâtea nuanțe de argint
îneacă când îmbie între valuri
cum de începutul sfârșit adesea
este
și iarăși cum sfârșitul să-nsemne
început
apoi de ce lumina privirea o
orbește
iar umbrele degajă forme de contur
de ce frumosu-i adesea poleială
iar murdăria ascunde frumusețe
și carnavalul vieții lucește de
beteală
făcând ca toate-n jur să fie
aparențe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu