nu m-am văzut nicicând în stare să zbor
dar iată zbor acuma nu chiar într-o plutire
desprins dintr-al vieții înegalabil nor
sunt căzând ca piatra prin aerul din mine
și zbor în două sensuri din globul de mister
din cer m-așteaptă-n vale un petic de pământ
iar din pământ mă-ndrept spre-o margine de cer
răsturnând clepsidra și polii ei schimbând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu