foto via Sorina Robaszek
atâta timp a prins conturul tău de
ieri
ancestrale armonii pe care palma
mea le dirijează
într-un concert fanatastic
interpretat de adieri
ce cu universul ne împreunează
trenă de ecouri venind din infinit
îți conturează versanții trupului de
ceară
care s-au topit atunci când ne-am
iubit
și fumegă amintiri în fiecare
seară
atât de singuri și așa tăcuți
am interpretat un zbor pe cerul
dinspre mâine
că fulgi din noi pluti-vor prin
vremuri abătuți
sub palma mea ce-n aer încă te
mângâie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu