marți, 2 decembrie 2014

Noapte în nori de nesomn


noaptea în nori de nesomn fulgere crapă pe cale
turme de gânduri în țarc de adâncuri astrale
apele lor de-ntuneric mă inundă și cresc
iar cuvintele mute - pești morți - în juru-mi plutesc

idei de stele trec reci pe boltă departe
ochii lor pieziș mă citesc ca pe-o carte
în umede clipe se zbat amintiri de-odinioară
pe pieptul și-n fruntea avute cândva într-o vară

firave raze mă coboară-n fântâni de demult
vântul mă suflă în suflet cu pulberi tumult
e-atâta-ntuneric în pereții crăpați de lumină
încât mă afund tot mai mult în regrete cu vină

departe se-aude coasa morții mai tare
iarba culcată o simt mirosind a-ntristare
voi dormi de ea învelit în poieni de uitare
printre turme de gânduri venind din adâncuri astrale

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu