luni, 30 martie 2015

Trecut anotimp


dragă mimoza, mi-e jale și dor
de neatingerea îmbrățișării tale de nor,
de clinchetul râsului tău lăsat mie
ca o ploaie tandră peste arida-mi câmpie,
mi-ai stins la cap și în suflet veioza de ceară
pâlpâirea candelei privirii de seară
și te-ai strâns în pumnul mic de pudoare
ca ultima rază înflorită de soare
sfârâind dureros în baia de timp
dragă mimoza, scurt anotimp

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu