Toată frumusețea e acolo
vie, strălucindă, curgătoare
Sau poate eu am proiectat-o
dintr-o memorie de suflet
visătoare
Dacă închid ochii ea dispare
într-un întuneric nemilos și mort
apoi doar în suflet mai apare
stingher în lume virtual o
port
Între obiectiv și subiectiv mereu
sufletul în trup se miră singur
așa ușor și-apoi atât de greu
atunci când sunt mai sigur, sunt nesigur
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu