când mi s-a ridicat în premieră cortina simțurilor deasupra sentimentelor
sufletul meu a avut un asemenea trac
încât s-a ascuns atât de bine
că nici un medic nu a reușit să-l localizeze
deși l-au căutat prin toate organele interne
cu deosebire în creier și în inimă
în actul al doilea a reușit să ofere un incredibil spectacol de pantomimă
interpretând din propria-i umbră
cu toată pasiunea de care era în stare
un monolog dramatic
însă nici un cuvânt din cele clamate nu a fost în stare să se facă auzit
în actul trei am simțit că este epuizat
i se vedea cerul incert implorând norii
adierea i se mai auzea plăpând
tot mai departe
și am lăsat înainte de vreme cortina simțurilor peste el
l-am urmărit cum se duce în culise singur
conștient că lumea toată îl va uita curând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu