Mă auzi, suflete?

suflete,

mă auzi de acolo de unde ești adânc în mine?

ascultă-mă,

sunt trupul de lut, 

fântâna în care din cerul tău ai căzut, 

ca un înger al Dumnezeului nostru

animându-mă,

însângerându-mă,

aducându-mă în simțiri,

punându-mă în cuvinte

presimți cum mă sting,

neînstare să-ți mai fiu 

pentru gând,

pentru nevoi,

pentru iubirea pe care o iubești?

simți că pământul și apa din care m-ai ridicat

au iarăși puterea să mă tragă 

să mă coboare din tine

nimicindu-mă lor?

mă auzi de acolo de unde ești adânc în mine?

suflete