vineri, 8 ianuarie 2016

Visul unei nopți de iarnă

Arteide

cosește vântul ierburi înalte de zăpezi
apoi pe câmp le-adună în albe reci căpițe 
gânduri îngropate în amintiri grămezi
vor germina sub ele noi idei semințe

florile de gheață petalele își pierd
le soarbe iar pământul  însetatul
oaze din adâncuri neliniștite fierb
să iasă la lumină îmbrățișând înaltul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu