duminică, 3 iulie 2016

Ce am avut de trăit e aproape murit


cât limitele s-au păstrat la o distanță decentă
cât implicit libertatea nu devenise problemă ardentă
am putut crește din mine însumi fără opreliști
bucurându-mă de-ale copilăriei și tinereții priveliști

de când limitele ajuns-au încet să mă împresoare
libertatea a-nceput să se plângă mai des că o doare
sufletul s-a cuprins de tot mai frecvente angoase 
iar trupul își simte crescândă neputința în carne și oase

sunt semne că tandemul vieții și morții e la sfârșit
că tot ce-am avut dual de trăit e aproape murit 
că timpul sfârșitului e deja foarte aproape 
implicit că vine-nceputul să trec mai departe

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu