sunt preatârziul căzut dintr-o toamnă
nor din timp ce-ar vrea în ploaie s-adoarmă
desfrunzirea păcatului uscat într-o rană
zbaterea ultimei umbre în lumina din geană
a deșertului oază tremurândă de teamă
învanul tăcerii pe marginea uitării de ceară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu