mai trage de mine puțin
toamna încă în vrajă mă ține
cu mirosul sălbatic de crin
miraj letal în vis de albine
mai sunt și pădurile ploii
ce ascund păsări în pene de frunze
și scorpionul strecurat între zodii
țintuindu-mă-n speranțe confuze
zilele scurte și nopțile lungi
în vestejire tot mă mai țin
nu e târziu la mine s-ajungi
să mă scoți din toamnă puțin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu