Secunda

eu sunt secunda trecută

și sunt și secunda de-acum

mă nasc secunda ce vine

dislocat ca un șarpe de drum

am un capăt ceva mai în urmă

solzi de-amintiri năpârlind

iar acum și aici sunt o pândă

previziunii drogul să-i prind

port inele de clipe în trup

mă-ntind și mă strâng ca un arc

indecis mă târăsc ori m-avânt

mă întrec sau m-ajung după plac

mă nasc secunda ce vine

din inima secundei de-acum

și port leșul secundei din urmă

în șarpele propriului drum