minții mele îi plac reluările
și face ca tu să tot exiști
la infinit
mereu și mereu căutându-mă
iubindu-mă
deși eu parcă nu mai exist
când de fapt
eu te iubesc
te caut
și te caut
și te caut
deși tu nu mai exiști
eu exist
fără să știu de ce mai exist
Dureros de frumos ! Căutarea continuă dă sens vieții ! Excelsior !
RăspundețiȘtergereOnorat, RAUL CONSTANTINESCU.
RăspundețiȘtergere