Vă salut aici, iubiri pierdute,
jertfe ale setei de-a trăi,
făclii de inimi ce au fost redute,
steaguri ale urmei de-a iubi.
Aștern aici buchet de dor încă nespus,
prin tot ce-am fost în faptul de-a trăi,
fruntea mi-o aplec ca un supus
nevoii de a fi prin a iubi.
Cuvinte vii de flori înmiresmate
le pun la căpătâiul atâtor amintiri
cu frumusețile ce azi sunt moarte
sub sori de admirații din priviri.
M-acopăr cu uitarea despre voi,
vreau să mă alătur vouă-n moarte,
să fiu în norul ce va aduce ploi
când seceta iubirii lumea va desparte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu