ca o maree somnul mă inundă
atras magnetic de un vag mister
memoria, gândul, lumina le suspendă
mă ia în lumea sa - atemporal pastel
plutesc în transă prin voaluri și visări
mă minunez sau mă-nfior de toate
sunt eu trecând prin misterioase gări
nepământene stări codificate
mă scald firesc în dor de metafizic
imaterial mi-e trupul ori poartă alte haine
legi ce le respect într-un mod mecanic
par fără sens și totuși nu îmi sunt străine
mareea de somn se trece, se retrage
mă lasă iar în lumea ce-abia m-a înecat
întrebări mă pendulează, nu mă lasă-n pace
sunt cel ce m-am trezit sau cel ce m-am visat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu