vineri, 20 ianuarie 2012

Spre oază


deșertului care mă crapă
îi ești o oază-n orizont

aș vrea să mă pot dezlega
de exilul impus de distanță
înainte de a mă stinge
înainte de a te depărta din nou

mai am să-mi târăsc trupul până la tine
pentru că sufletul deja mi se desfată în miraj

dacă o fi să-mi rămână o vreme dâra prin deșert
dacă o vei găsi la timp
măcar vei știi că ochii mei s-au uscat
navetîndu-și privirea prin reverberațiile dintre mine și tine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

poezii photo 13705172_1231808203518884_1212893254_n_zpsh9xa712a.jpg