Pasărea singurătății

prea-nalta câmpie a cerului de-albastru

nesfârșitul cer al câmpului de spice

întinsul apelor ce-neacă un dezastru

și Dumnezeu cel răstignit pe Cruce

sunt singurătății mele puncte cardinale 

'ntre care migrez în zbor neîntrerupt

având în față nesfârșita zare

și-n urmă chiar sfârșitul timpului pierdut

e ora când florile plâng cu lacrimi de rouă

pe câmpie de cer și pe cer de câmpie

pe ape și-n Crucea din inimă nouă

zbor singular prin pustiu e în vrie