duminică, 20 ianuarie 2013

Cataclism


aburi de frig mai ies din cuvinte
picuri amari se preling din tăceri
un iglu-i acum citadela de vise
ierni devenit-au trecutele veri

s-au schimbat polii iar soarele-i mat
lumina cea caldă astăzi e sloi
suflet albastru mereu apropiat
este departe mult peste nori

seninul e ceață umbre lăsând
raze în ploi verticale inundă
imponderabil toate sunt vânt
iubirea tandră se-arat-a fi crudă

veștejit e frumosul ros de uitare
pământul e surd și tăcut și arid
frisoane curg în orice-ntrebare
minciuni și frici inundă în vid

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu