Isaac Asimov (02.01.1920 - 06.04. 1992)

S-a născut în Rusia, a trăit (de la 3 ani) și a murit în SUA; a fost doctor în biochimie și a scris la acea vreme remarcabile cărți de popularizare a științei (peste 300 de titluri).


Probabil că nu sunt singurul care îi asociez numele scriitoricesc cu Jules Verne (1828 - 1905). Francezul a explorat imaginarul cu precădere în călătorii. Asimov ne-a introdus în universul roboticii și al roboților. Lumile lor, în contact sau vecine cu lumea noastră, sunt prezentate cu naturalețe, astfel că fantasticul în coordonate spațio-temporale dă impresia de veridic, de real. 

„Căderea nopții” (1941) a lui Asimov este și astăzi frecvent cotată ca cea mai bună nuvelă științifico-fantastică scrisă vreodată.

„Eu, robotul” (1950) a marcat toate scrierile ce au urmat pe subiectul mașinilor inteligente.

Trilogia formată din romanele „Fundația”, „Fundația și Imperiul” și „A doua fundație” (1951 - 1953) constituie o lucrare de referință a genului.