sâmbătă, 4 mai 2013

Curând


voi pleca-n curând

nu pot să găsesc cuvânt 
pentru ultimul meu gând
peste tot ce e pământ

pân-atunci mai stau să plâng
fără lacrimi doar gemând
lângă ce am fost și sînt 
din însuflețit pământ
formatat din frumuseți
ce-au trecut prin vieți de vieți

voi fi mai apoi un crâng
cu lumină din belșug
cu izvoare fremătând
și cu păsări culegând
din nectarul de pe câmp

cum să trec așa curând
pragul dintre vânt și cânt
către noapte-n necuvânt
fără să mai stau să plâng
fără lacrimi doar oftând
lângă cele ce-am dorit
peste cele ce-am iubit
sub tot timpul ce-am sorbit 

voi fi mai apoi un cer
când de seară când de zori
peste crângul efemer
lângă suluri lungi de nori
și sub stele de mister

apoi încă mai apoi
mai departe-oi fi cometă
voi fi pulbere și ploi
căutând pământ planetă
să mă semăn și să cresc
iar când mor să-nebunesc
de dorul celor ce iubesc

Un comentariu: